Mranița – e o opțiune bună pentru grădina de legume?

Bălegarul. Nu e deloc intenționat ca fix azi să discutăm acest subiect, dar promit că-n ciuda ideii de bălegar, în spatele acestei discuții stă cea mai mare dragoste, cea pentru sol! 

Zilele astea am primit enorm de multe întrebări despre bălegar și vreau să vă spun care e poziția mea vizavi de bălegar și mraniță. 

     1. ⁠Bălegarul e forma necompostată a mraniței. Mranița este orice tip de gunoi de grajd (vacă, oaie, cal) care a trecut prin procesul de compostare. Adică bălegarul trebuie să treacă prin procesele termice interne, exact ca compostul vegetal gospodăresc. 

     2.⁠ ⁠La momentul folosirii mranița ar trebui să aibă o vechime de cel puțin 1,5-2-3 ani. 

     3.⁠ ⁠Dezavantajul major al mraniței il reprezintă prezența unui număr enorm de semințe de buruieni. 

Din păcate prezența acestor semințe nu ajunge niciodată să fie anihilată în totalitate de procesul termic de compostare în bălegarul gospodăresc. De ce? Pentru că asta ar însemna că se realizează o compostare uniformă și omogenă în întreaga cantitate de bălegar. Adică persoană ce deține bălegarul ar trebui să-l întoarcă constant, să-l expună constant la ploaie apoi să-l acopere, apoi să-l întoarcă și tot așa. Asta evident nu se întâmplă! Omul cu gospodăria și bălegarul îl va pune grămadă într-un loc, cel mai probabil undeva pe câmp. Partea de la suprafață nu se va composta niciodată, iar pe lângă asta ploaia de semințe împrăștiată de vânt se va așeza la suprafața grămezii unde găsind mediu extrem de fertil va rezulta în enorm de multe buruieni. 

Un alt dezavantaj e că insecte dăunătoare precum coropișnițele își fac culcuș în mraniță datorită temperaturii mai crescute. 

În plus, necompostat cum trebuie bălegarul lasă pe toată suprafața terenului scurgeri toxice ce se infiltrează în sol. 

Dar totuși, compostul din bălegar este în continuare cel mai accesibil tip de compost și e o modalitate a folosi un deșeu așa că vă voi spune în ce context folosesc eu mranița de vacă/oaie. 

În primul rând mranița nu e niciodată prima mea opțiune pentru grădina de legume pentru toate motivele amintite mai sus, dar mai ales pentru că pe de-o parte îngrașă solul pe de alta provoacă apariția atâtor buruieni, încât devine copleșitor să ții pasul cu grădina. 

Când ne-am mutat la sat și am început ferma am primit de la un saivan de oi o cantitate gigantică de mraniță de oaie. Mranița avea de vreo 2-3 ani, de atunci au mai trecut aproape 4. Am acceptat-o pentru că știam că vor fi contexte în care mi-aș dori să o folosesc. Totuși trebuie să vă spun că am depozitat-o în câmp neacoperită și a făcut foarte multe buruieni la suprafață. 

Eu folosesc mranița de oaie pentru: 

     1.⁠ ⁠Livada de meri. Anual între noiembrie și februarie, adică în perioada în care pomii nu sunt în vegetație punem câte o lopată de mraniță la fiecare pom. Adică o încorporăm în solul de la baza pomului. Nu ajută foarte tare dacă e folosită doar ca dressing, adică doar la suprafață. 

     2.⁠ ⁠Îngrășarea terenurilor agricole. Anul ăsta de exemplu voi cultiva cartofi în sistem ecologic, o voi face cu tehnici convenționale și voi folosi mraniță, nu foarte multă, dar o voi încorpora în solul de pe parceluță. Chiar săptămâna viitoare vom face lucrarea asta. 

     3.⁠ ⁠Mranița merge folosită foarte bine în solarii sau pe suprafețe ce vin acoperite cu folie de mulcire agrotextilă. Dacă aveți un solar unde plănuiți să creșteți roșii, ardei, vinete și nu aveți acces la tone de compost pentru a face straturi din compost, recomand 100% folia de mucire agrotextilă (e cea permeabilă) în combinație cu mraniță încorporată în sol. Veți avea avantajul unui sol îngrășat, dar cu ajutorul foliei de mulcire scăpați de grija buruienilor. 

     4.⁠ ⁠Uneori, pun mraniță între doua straturi de folie de siloz pe care o ud, o solarizez, iar apoi o folosesc ca amendament în gropile în care transplantez răsadurile. 

Eu nu recomand folosirea ei în grădina de legume fără folie de mulcire pentru că buruienile vă vor prelua, grădina, legumele și viața. Văd asta la toate grădinile din jurul meu an după an. E foarte greu să ții pasul și de-a dreptul inutil să încerci s-o faci. Distruge toată plăcerea grădinăritului când devine o corvoadă. De aici vine nevoia de a folosi erbicide, chiar și pesticide. 

O alternativă foarte bună, fără buruiană, la preț rezonabil ar fi guanito.

Și cam asta ar fi. Evident cum e cu orice când e vorba de grădinărit, cel mai bine e să testați, să experimentați și să ajungeți la propriile concluzii. 🧡

Roxana Zaha